De ce își spală orașele civilizate străzile și parcările lunar? Ce face Bucureștiul?
În multe orașe europene, curățenia stradală nu se rezumă doar la ridicarea gunoiului vizibil de pe trotuare sau străzi, ci include și îndepărtarea prafului și a particulelor invizibile, care ajung în plămânii cetățenilor. Această formă de poluare, cunoscută sub denumirea de particule PM10 și PM2.5, este responsabilă pentru diverse probleme de sănătate, precum alergiile, astmul și iritațiile respiratorii, având un impact semnificativ asupra calității aerului din zonele urbane. Astfel, curățenia nu este doar o chestiune estetică, ci joacă un rol crucial în menținerea sănătății populației.
Cum fac alte orașe curățenie
La Paris, de exemplu, străzile din zonele rezidențiale sunt spălate săptămânal. Locuitorii sunt notificați și obligați să elibereze trotuarele și parcările în intervalele orare stabilite. Deși amenzile pentru nerespectarea acestor reguli există, în timp au devenit rare, deoarece cetățenii s-au obișnuit cu aceste practici.
În Viena, curățenia este programată mai rar decât în Paris, cu accent pe primăvară și toamnă, perioade în care cantitatea de praf este mai mare. Aici, de asemenea, parcările trebuie eliberate temporar. Deși la început oamenii nu au fost încântați de această măsură, au început să respecte programul, observând rezultatul: un oraș mai respirabil.
Barcelona a implementat un sistem automat de notificare prin SMS și aplicații, astfel încât locuitorii să fie informați exact când se efectuează curățenia pe strada lor. În toate aceste orașe, politica este aceeași: eliberarea temporară a parcărilor pentru curățare mecanizată este parte integrantă a modului în care funcționează orașul.
Bucureștiul începe să adopte această metodă
În Sectorul 3 din București, curățenia mecanizată a parcărilor și străzilor se realizează lunar. Cei care dețin locuri de parcare rezidențiale sunt obligați să elibereze locul timp de două ore, conform unui program clar stabilit și publicat. Primăria a creat o hartă interactivă cu toate zonele și orele de curățare, iar în teren au fost montate panouri informative în fiecare parcare. Această măsură a generat, inevitabil, reticență din partea cetățenilor, ceea ce este normal, având în vedere că orice schimbare care afectează rutina zilnică provoacă iritare inițială.
Cu toate acestea, în orașele unde astfel de programe au fost implementate de ani de zile, percepția s-a schimbat treptat: curățenia lunară nu este văzută ca o obligație suplimentară, ci ca o formă colectivă de respect pentru spațiul comun. Din păcate, celelalte administrații din București nu au adoptat încă un program similar de curățenie organizată, iar spălarea străzilor, parcărilor și trotuarelor are loc, în general, o singură dată pe an, primăvara.
Curățenia care nu se vede, dar se simte
Praful fin este invizibil. Nu se adună în grămezi, dar se ridică în aer, pătrunde pe feronerie și se depune în plămâni. Curățenia mecanizată lunară contribuie la reducerea acestor particule din mediul urban. Deși nu transformă orașul peste noapte și nu îl face „impecabil”, îl face mai respirabil, ceea ce este mai important decât pare.
Curățenia lunară nu este doar o chestiune de confort, ci de calitatea vieții. Este despre un oraș care încearcă să respire, despre o comunitate care acceptă că, uneori, este necesar să facem un mic efort pentru a avea un spațiu comun mai sănătos.


