Decizia ÎCCJ: Droguri la volan, dar cu măsură
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis să introducă un prag pentru infracțiunea de conducere sub influența drogurilor, similar cu cel existent pentru alcool. Cu alte cuvinte, nu mai este suficient ca un șofer să fie depistat cu substanțe psihoactive în organism. Acum, polițiștii trebuie să demonstreze că acestea afectează capacitatea de a conduce. O decizie care, aparent, își propune să aducă mai multă claritate, dar care, în realitate, pare să lege mâinile autorităților.
Polițiștii, în fața unui nou obstacol
Revolta în rândul polițiștilor este evidentă. Aceștia susțin că decizia ÎCCJ va transforma dosarele penale într-un joc al șpăgilor și al interpretărilor subiective. Medicii legiști vor deveni, practic, arbitrii finali ai justiției, iar șoferii prinși cu droguri în sânge vor putea scăpa basma curată dacă concentrația nu este „suficient de mare”. Oare câte vieți vor fi puse în pericol până când această măsură va fi reevaluată?
Confuzia juridică: Substanțe psihoactive și praguri inexistente
În timp ce pentru alcool există un prag clar de 0,80 g/l alcool pur în sânge, legislația privind drogurile la volan a fost, până acum, lipsită de astfel de limite. Decizia ÎCCJ introduce o condiție suplimentară: nu doar prezența drogurilor în organism, ci și dovada că acestea afectează capacitatea de a conduce. Dar cum se stabilește acest lucru? Și mai important, cine beneficiază de această ambiguitate?
Victimele colaterale ale deciziei
În practică, au existat cazuri în care șoferii au fost acuzați pe nedrept pentru consum de substanțe psihoactive, deși acestea proveneau din medicamente uzuale sau spray-uri nazale. Totuși, decizia ÎCCJ riscă să creeze un precedent periculos, în care șoferii care consumă droguri recreative să scape de răspundere, invocând concentrații „neglijabile”. Cine va proteja victimele accidentelor provocate de acești șoferi?
Un pas înapoi pentru siguranța rutieră
Decizia ÎCCJ vine într-un moment în care numărul șoferilor depistați sub influența drogurilor este în creștere. În loc să întărească măsurile de prevenție, instanța supremă pare să ofere o portiță de scăpare pentru cei care pun în pericol viețile altora. Este aceasta o dovadă de justiție sau o capitulare în fața haosului?
Consecințele pe termen lung
Criticii deciziei avertizează că sute, poate chiar mii de dosare penale vor fi clasate. În loc să descurajeze consumul de droguri la volan, această măsură riscă să încurajeze șoferii să testeze limitele legii. Într-o țară în care corupția și influența politică sunt deja probleme majore, această decizie pare să fie un cadou nesperat pentru cei care își permit să ocolească legea.
Întrebări fără răspuns
Decizia ÎCCJ ridică numeroase semne de întrebare. Cine va stabili concentrația minimă necesară pentru a afecta capacitatea de a conduce? Cum vor fi protejați participanții la trafic de șoferii care consumă droguri? Și, mai ales, cine va răspunde pentru victimele accidentelor provocate de acești șoferi? În loc să ofere răspunsuri, această măsură pare să complice și mai mult situația.