Dictatura familială în Nicaragua: când armata devine o afacere de familie
Într-un spectacol grotesc de consolidare a puterii, Daniel Ortega, președintele etern al statului Nicaragua, și-a adus soția, Rosario Murillo, la conducerea armatei. Această mișcare, mascată sub pretextul unei reforme constituționale, nu este altceva decât o demonstrație de forță a unui regim care își întărește controlul absolut asupra țării. Ce altceva ar putea simboliza mai bine o dictatură familială decât transformarea armatei într-o afacere de familie?
Reforma, aprobată cu obediență de Adunarea Națională, controlată de Frontul Sandinist, stipulează că armata este sub comanda directă a președinției. Iar cum președinția este acum o funcție împărțită între Ortega și Murillo, rezultatul este o militarizare a nepotismului. Rosario Murillo, care a evoluat de la vicepreședintă la copreședintă, devine astfel comandantă a armatei alături de soțul ei. Oare ce urmează? Poate o reformă care să le permită copiilor lor să conducă poliția?
Reprimarea și controlul total: rețeta unui regim autoritar
Cuplul prezidențial nu se mulțumește doar cu armata. După reforma constituțională din februarie, Ortega și Murillo controlează oficial toate puterile statului și societatea civilă. Reprimarea brutală a protestelor din 2018, soldată cu peste 300 de morți, conform ONU, a fost doar începutul. Acum, orice formă de opoziție este suprimată sub pretextul combaterii „tentativelor de lovitură de stat”. Evident, vina este aruncată pe Washington, pentru că, nu-i așa, un dictator are întotdeauna nevoie de un dușman extern pentru a-și justifica abuzurile interne.
Noua lege prevede și implicarea militarilor în susținerea poliției împotriva traficului de droguri și crimei organizate. Dar cine verifică dacă această putere nu este folosită pentru a înăbuși orice formă de disidență? Într-un regim în care poliția și armata sunt instrumente ale puterii personale, granița dintre combaterea criminalității și reprimarea cetățenilor devine extrem de subțire.
Un regim care sfidează democrația
Daniel Ortega, fost luptător de gherilă, a transformat Nicaragua într-un teatru al absurdului politic. La 79 de ani, el și soția sa, în vârstă de 73 de ani, demonstrează că vârsta nu este un obstacol în calea ambițiilor autoritare. În loc să se retragă și să lase loc unei generații noi, cuplul prezidențial își întărește controlul, transformând țara într-o moșie personală.
Reforma constituțională și modificările legislative recente nu sunt altceva decât un pretext pentru a legaliza dictatura. Într-o țară în care toate instituțiile sunt subordonate unui singur cuplu, democrația devine o iluzie. Iar cetățenii, care ar trebui să fie protejați de aceste instituții, sunt transformați în victime ale unui regim care nu tolerează opoziția.
Concluzie amară: când puterea devine o afacere de familie
Transformarea armatei din Nicaragua într-un instrument al puterii familiale este un semnal de alarmă pentru orice societate care prețuiește democrația și drepturile omului. În timp ce Daniel Ortega și Rosario Murillo își consolidează controlul, cetățenii rămân captivi într-un sistem care îi privează de libertate și demnitate. Într-o lume în care dictaturile se reinventează sub masca reformelor, cazul Nicaragua este un exemplu tragic al modului în care puterea absolută corupe absolut.
Sursa: www.stiripesurse.ro/nicaragua-daniel-ortega-isi-aduce-sotia-la-conducerea-armatei_3626531.html
