Economia digitală: un labirint fiscal invizibil
Într-o lume în care tehnologia domină, marile platforme digitale precum Google, Facebook, Uber, Glovo și Airbnb au reușit să creeze o economie paralelă, legală, dar opacă. Această realitate este o enigmă pentru autoritățile române, care nu au acces la datele esențiale despre câți bani încasează aceste companii în România. Băncile, pe de altă parte, urmăresc fluxuri financiare impresionante, dar statul rămâne în întuneric.
Un iceberg economic: doar vârful este vizibil
Se conturează o imagine clară: economia digitală funcționează ca un aisberg, unde ceea ce vedem este doar o mică parte din realitate. Deși sute de mii de români folosesc zilnic aceste platforme, autoritățile nu pot răspunde la întrebări fundamentale despre impactul lor economic. Câți curieri sunt pe străzi? Câte apartamente sunt închiriate prin Airbnb? Răspunsurile sunt la fel de invizibile ca și banii care circulă prin aceste rețele.
Meta: un gigant fără responsabilitate
Un exemplu elocvent este Meta, compania-mamă a Facebook și Instagram, care nu are nicio entitate juridică înregistrată în România. Aceasta înseamnă că nu este obligată să depună bilanțuri financiare, lăsând autoritățile fără informații despre câștigurile sale din publicitatea locală. În timp ce companiile locale sunt supuse unor reglementări stricte, giganții digitali se bucură de o libertate nejustificată.
Transportul alternativ: o realitate greu de cuantificat
În domeniul transportului alternativ, situația este la fel de confuză. Uber și Bolt operează legal, dar fără o identificare clară a vehiculelor, ceea ce face imposibilă evaluarea numărului real de mașini care efectuează curse. Estimările sugerează că pentru fiecare taxi din București, există 7-8 mașini Uber sau Bolt, dar cine poate verifica acest lucru?
Livrările: o rețea de muncă temporară
În ceea ce privește livrările, companii precum Glovo și Wolt nu angajează direct curierii, ci îi recrutează prin intermediul firmelor de muncă temporară. Această practică complică și mai mult stabilirea unui număr exact de livratori activi, lăsând autoritățile în continuare fără date concrete.
Turismul: o evaziune fiscală mascată
Turismul nu face excepție de la această regulă. Mii de apartamente listate pe Airbnb funcționează fără a respecta normele fiscale impuse hotelurilor. Deși aceste platforme generează venituri considerabile, ele nu contribuie la bugetul de stat, lăsând un gol în contabilitatea națională.
Paradoxul vizibilității economiei digitale
Este paradoxal că, în ciuda vizibilității acestor servicii, valoarea economiei digitale rămâne o necunoscută. Consultanții economici subliniază că, deși vorbim despre servicii folosite zilnic de milioane de români, banii nu ajung la bugetul de stat. Aceasta ridică întrebări esențiale despre transparența și responsabilitatea fiscală a acestor giganți digitali.
Întrebări fără răspuns
Rămân multe întrebări fără răspuns: Câți bani încasează Google, Facebook sau TikTok din publicitatea vândută în România? Câte apartamente închiriate prin Airbnb plătesc taxe? Câte mașini Uber sau Bolt sunt active zilnic? De ce nu au o identificare unică, precum taxiurile? Aceste întrebări subliniază nevoia urgentă de reglementare și transparență în economia digitală.
Sursa: Mediafax
