Critici la adresa implementării schemei de plafonare a prețurilor energiei în România
Alessio Menegazzo, șeful PPC România, a exprimat o opinie fermă cu privire la politicile de plafonare și compensare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale, considerându-le drept exemple clare de eșec în gestionarea politicii publice. Într-o discuție cu presa din România, organizată pe marja Power Summit 2026 la Helsinki, Menegazzo a subliniat că implementarea acestor scheme a fost realizată „sub orice standard acceptabil pentru o țară modernă”.
Meneghetto a abordat problema impactului financiar considerabil pe care plafonarea prețurilor l-a avut asupra bugetului de stat, devenind extrem de costisitoare și necorespunzător fundamentată. De-a lungul a patru ani, consumatorii au beneficiat de prețuri plafonate, însă, la expirarea acestor măsuri, nu s-a realizat niciun progres semnificativ în reformarea pieței energetice. El a menționat că așteptările cetățenilor vizavi de reglementări și măsuri corespunzătoare nu s-au materializat, lăsând piața vulnerabilă la fluctuații.
Costurile și restanțele generate de schemele de sprijin
De asemenea, Menegazzo a subliniat că suma pe care statul trebuie să o achite furnizorilor, ca urmare a acestui program, se ridică la miliarde de lei. Acesta a afirmat că România continuă să plătească un procent semnificativ din deficitul său bugetar ca urmare a compensațiilor achitate de stat furnizorilor. A consemnat faptul că aceste scheme reprezintă un exemplu negativ de politici publice realizate fără consultații și analize adecvate.
Opinile altor lideri din industrie
În cadrul aceluiași eveniment, Volker Raffel, CEO al E.ON România, a discutat despre starea deblocării sumelor decontate de stat și despre datoriile acumulate ca urmare a accesării de credite bancare, o situație care impactează grav competitivitatea furnizorilor. Raffel a menționat că decontează doar un procent mic din cererile care totalizate sunt de circa 9,5 miliarde de lei, din care cam 40% au fost în sfârșit compensate. Aceasta rămâne o povară financiară considerabilă pentru sector, având în vedere dobânzile care sunt acumulate anual pentru sumele neprimite.
Consecințele pe termen lung pentru sectorul energetic
Impactul acestor politici asupra operatorilor din domeniul energetic este semnificativ, cu Raffel estimând că la o dobândă de 8-9% pentru sumele de 6 miliarde de lei neplătite, pierderile anuale se ridică la aproximativ 600 de milioane de lei. Aceasta reprezintă o amenințare pentru viitorul operațiunilor furnizorilor de energie care s-au implicat activ în sprijinirea consumatorilor în contextul crizei energetice.
Concluzii
Totodată, se reafirmă necesitatea unei reforme ample în sectorul energetic din România, având în vedere planurile de introducere a unor surse regenerabile, care ar putea contribui la o stabilizare a prețurilor pe termen lung. Viziuni diferite și angajamentele de a dezvolta o piață energetică mai eficientă vor necesita însă măsuri radicale și o politică publică bazată pe analize realiste și consultări cu toate părțile implicate.
