Reforma companiilor de stat din România: un pas necesar
Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat, la finalul unei ședințe de Guvern, date alarmante privind reforma companiilor de stat din România. În cadrul analizei pilot, 22 de companii de stat au fost evaluate, acumulând datorii bugetare de aproximativ 4,2 miliarde de lei și pierderi nete de circa 1,12 miliarde de lei în ultimul an. Această situație subliniază nevoia acută de restructurare a unui sector care, conform estimărilor, a generat pierderi istorice de 14 miliarde de lei.
Oana Gheorghiu a declarat că România nu mai poate amâna reformele, având în vedere că multe dintre cele peste 1.500 de companii de stat din țară funcționează ineficient și generează costuri semnificative pentru bugetul public. Aceste companii, descrise de vicepremier ca „găuri negre pentru economia României”, necesită măsuri concrete pentru a deveni viabile financiar.
Studii de caz: Petrotrans și CFR Marfă
În cadrul sesiunii de comunicare, Gheorghiu a menționat exemplul Petrotrans, care a înregistrat pierderi enorme din cauza unei datorii derizorii de 300 de lei contestate timp de șapte ani, generând costuri de zeci de mii de euro. Un alt caz problematic este CFR Marfă, care se confruntă cu o situație similară, fiind așteptat să își declare falimentul până la sfârșitul lunii mai 2026.
Până acum, compania Tarom a prezentat o pierdere continuă pe parcursul ultimilor zece ani, având în 2024 un profit care nu provenea din activitatea operațională. Oana Gheorghiu a subliniat că reforma companilor de stat nu se va rezuma doar la schimbări de management, ci va implica și o clarificare a rolului fiecărei entități din portofoliul statului.
Sex categorii de acțiune pentru redresare
După evaluarea celor 22 de companii, Guvernul a stabilit șase categorii de acțiune. Prima categorie, infrastructură critică, cuprinde companii precum Elcen și CFR S.A., care necesită investiții și profesionalizare. A doua categorie, ce implică decizii strategice, include companiile din portofoliul Ministerului Economiei, care necesită o separare a funcțiilor și audituri independente.
În categoria transformării pe model european se încadrează CNCIR, iar pentru CFR Călători, Metrorex și Tarom sunt necesare măsuri ferme de redresare operațională. Altele, precum Telekomunicații CFR și Tipografica Filaret, vor fi consolidate prin fuziuni și absorții, în timp ce Electrocentrale Group și alte entități se vor retrage ordonat din portofoliu, maximizând valoarea reziduală.
Concluzie
În concluzie, reforma companiilor de stat din România reprezintă o provocare majoră, dar și o oportunitate de a revitaliza economia națională. Așa cum a subliniat Oana Gheorghiu, este esențial ca statul să acționeze ca un proprietar responsabil, luând deciziile necesare pentru a reduce risipele și a îmbunătăți eficiența, în beneficiul economiei și al românilor.
